Tu nu m-ai văzut

Tu nu m-ai văzut niciodată când încercam să-ți fiu atât de aproape. Nu m-ai văzut nici când am fost departe de tine.

Tu nu m-ai văzut niciodată când ți-am fost alături.

Tu n-ai văzut niciodată cât de greu mi-a fost să iubesc un om care nu m-a vrut.

Tu n-ai văzut că aș fi rămas lângă tine orice s-ar fi întâmplat, dar am rămas.

Tu nu m-ai văzut niciodată când vorbeam despre tine, nu știi cum mi se zbuciuma sufletul.

Tu n-ai văzut niciodată câte persoane am îndepărtat de mine doar pentru ca te voiam pe tine.

Tu nu m-ai văzut niciodată când nu mai puteam respira de dor.

Tu nu m-ai văzut niciodată când mă întrebam "de ce?" plângând.

Tu nu m-ai auzit niciodată când te chemam.

Tu nu m-ai auzit când îți vorbeam.

Tu nu m-ai văzut niciodată pe mine cu adevărat, nu știi cum sunt eu.

Tu n-ai înțeles niciodată că ți-aș fi dat totul și nu ți-aș fi cerut nimic mai mult decât să-mi vorbești.

Tu n-ai văzut niciodată că ce am făcut pentru tine nu aș face pentru oricine.

Tu n-ai înțeles niciodată cât însemna o vorbă de-a ta.

Tu n-ai simțit ce simțeam eu la atingerile tale.

Tu n-ai văzut cum mă uit la tine.

Tu nu m-ai înțeles și nu te condamn.

Tu n-ai văzut că m-ai schimbat.

Azi, tu nu mai știi de mine, nici eu nu mai știu de tine și poate că e mai bine așa. Poate că ne-am învățat reciproc ceva și azi mergem mai departe, fiecare pe drumul lui, deși drumurile noastre nu s-au intersectat niciodată cu adevărat, am să păstrez amintirea ta într-un colț al sufletului meu.