Sunt si anumite persoane pe care le vezi o data in viata si pe care ti le-ai fi dorit pentru totdeauna. Insa ele sunt trecatoare, din punct de vedere fizic, pleaca, dar iti lasa in suflet o urma de dragoste, de durere, de ura sau dorinta.
Da, o alta dorinta. Poate fi vorba de dorinta de a face bine sau de dorinta de a face rau, depinde foarte mult de persoanele care se lasa cunoscute si mai ales de cele carora le oferi sansa sa te cunoasca. Si mai depinde de ceva, de taria personalitatii, a caracterului si de convingerile tale. Daca tu crezi in conceptiile tale si in caracterul pe care ti l-ai dobandit pe parcursul existentei, nimic nu te poate face sa cedezi in fata unor lucruri care nu ti se potrivesc propriului stil de viata.
Cel mai dur lucru, ramane insa, momentul acela cand intalnesti persoane pe care nu stii unde sa le incadrezi, persoane cu suflet dulce ale caror cuvinte sau actiuni sunt reci si lovesc in sufletul oamenilor calzi, mult prea cuminti. Persoane pe care le iubesti si iubindu-i incepi sa-i urasti. Atunci cand ajungi la ura, doresti sa te razbuni pe cel ce l-ai iubit candva. Perioada in care, ar fi bine sa te privezi putin de viata sociala si sa gandesti rational. Razbunarea nu aduce decat satisfactia de moment, iar mai tarziu regrete, si crede-ma ca nu le vrei.
Cand vine vorba de dorinte sunt o ghinionista. Mereu mi-am dorit lucruri pe care nu le-am putut avea sau pe care le-am avut pe jumatate, dar cel mai mult mi-am dorit intelegerea unor oameni pe care-i consideram potriviti caracterului meu. Oameni carora m-am deschis si le-am fost alaturi, au ajuns in cele din urma sa ma dezamageasca mai mult sau mai putin. Nu m-am suparat niciodata in mod vizibil pe ei, am preferat sa ascund dezamagirea in intuneric, in ploi de vara, in seri nedormite, in liniste.
Comentarii
Trimiteți un comentariu