Mi-aș dori
ca pe unii dintre voi să vă pot face să rămâneți la fel de oameni, după toate
prin câte ați trecut. Mi-aș dori să vă dau speranța, nu monotonia, să vă dau
curajul, nu lașitatea. Aș vrea să vă pot face să înțelegeți și să vedeți altfel
viața, să vă înțelegeți. Aș vrea să vă fac mai greu de influențat, mai greu de
doborât. Să înțelegeți că noi, oamenii, suntem diferiți, din toate punctele de
vedere. Că unii dintre noi ne maturizăm mai greu, mai târziu, iar alții prea ușor și
prea repede. Însă nu-i vina nostră în niciunul dintre cele două cazuri.
Vina apare atunci când, deși, suntem
conștienți de ceea ce facem, mergem orbiți și cu speranța în buzunare că, de
data asta are să fie altfel, că persoanele astea ne-au devenit fie familie, fie
prieteni, fie jumătăți. Ce vine cu jumătate de măsură, are limite și ce se
dăruiește întreg se va duce de râpă.
Să nu crezi în vorbe goale, să nu te lași controlat și influențat în niciun
fel. Să nu crezi în nimeni, ci doar, cât poți de mult, în tine. Nu lăsa pe nimeni
să te cunoscă, evită dramele și dezamăgirile. Nu-ți pune baza în nimeni,
descurcă-te singur și nu aștepta nimic în schimbul unui bine făcut. Nici
să nu regreți de-o fi să ți se întoarcă, în schimb, rău. Nici
să le acorzi atenție prin răzbunare.
Nu te încrede în lume, nu vorbi despre
tine și cu atât mai puțin despre trecutul tău, pentru că nimeni n-a trăit ce-ai trăit tu și nimeni nu se poate pune
vreodată în locul tău. Mai bine ai trăi
fără regrete decât să le porți o viață.
Nu găsi scuze, nu găsi
„pierdere de timp” în nimic, învață din orice. Trăiește din plin și învață să
trăiești frumos. Bucură-te de natură, de tristețe, de gelozie, de copilărie,
de dragoste, de prieteni, de familie, de răutate, de bunătate și nu în ultimul
rând, bucură-te de tine!
Comentarii
Trimiteți un comentariu