Am întâlnit cândva un om care mi-a arătat ce înseamnă iubirea.
Mi-a arătat ce înseamnă să fii respectată într-o relație. Mi-a arătat ce înseamnă să fii înțeles, să fii apreciat pentru ceea ce ești și cum ești tu cu adevărat. Mi-a arătat ce înseamnă o relație sănătoasă, bazată pe încredere și că se poate, că există și că depinde doar de tine să găsești persoana potrivită.
Acum, îmi este dor de el în fiecare zi. Îmi este dor de vocea lui, de sărutul lui, de atingerea lui, de nebunia lui.
Un om care mi-a oferit un ‘acasă’ în brațele lui puternice, dar atăt de tandre, om care mă înțelegea din priviri, un om ca un stâlp. Un om care nu mi-a spus nici măcar în glumă un cuvânt urât. Un om, pe care din exterior părea că nu-l mișcă nimic, dar în interior avea un amalgan de sentimente, de doruri, de cuvinte niciodată rostite, de gânduri ce îl bântuiau în nopțile târzii.
Un om minunat, iubibil, care a reușit, uneori, să mi se deschidă, pe care îl iubesc pentru ceea ce este, nu pentru ceea ce trebuie să pară, pentru copilul din el, dar și pentru bărbatul feroce. Un om care m-a cucerit la fiecare întâlnire, din ce în ce mai mult. Un om sincer, grijuliu, amabil și vigilent, carismatic, mereu vesel și zâmbitor, dar care știa să te omoare cu o privire
Un om care m-a făcut să înțeleg că sunt o femeie valoroasă, puternică și că pot fi și femeia ‘care trebuie’, așa cum spunea el, pentru un bărbat. Om care avea pretenții de la mine, astfel provcându-mă să am și eu, un om care nu m-a condiționat niciodată, tot ce am făcut, am făcut că am vrut, un om care a fost lângă mine, dar care a știut să mă lase și singură când trebuia, un om care m-a susținut și încurajat, atât cât a putut, chiar și de la distanță.
Un om pentru care am plâns, am râs, am luptat, am crescut, am sperat, am așteptat. Om la care nu aș renunța niciodată, nici nu aș putea și nici nu mi-aș dori. Un om lângă care mi-aș dori să trăiesc ceea ce nu am trăit până acum, și încă multe altele. Un om echilibrat, care stie să facă femeia să fie doar a lui. Om care își exprimă greu sentimentele, iar atunci când o face, te topește, te uimește.
Un om, care știu ca ține la mine, chiar dacă îmi ascunde asta sau nu o spune mereu, o simt. Un om care se gândește la mine înaintea lui, un om care înțelege nebunia vârstei și care împărtășește o altfel de nebunie ca și mine, cu mine. Un om dintre atâția, un suflet, sufletul meu pereche, om care mi-a completat viața, a umplut goluri, a cusut răni, a vindecat doruri și traume. Îi mulțumesc!
Om, pe care îl voi purta în suflet toată viața. Și dincolo de ea.
Comentarii
Trimiteți un comentariu